Braşov

www.brasovtourism.eu
www.brasovcity.ro/
www.brasov.ro/

www.youtube.com/watch?v=8TuLre8YYQM
Braşov este unul din cele 7 orase mari ale variantei germene a Transilvaniei - Sieben Burgen, reşedinţă de judeţ. Populatia cca. 276 mii locuitori adic[ al 8-lea oras al României.
unicipiul Braşov, reşedinţa judeţului, situat la o altitudine medie de 625 m, este aşezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaţilor, având în spate masivele Piatra Mare şi Postăvaru, străjuit din trei părţi de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) şi Dealul Cetăţii. Teritoriul administrativ al oraşului Braşov se încadrează în partea sudică a depresiunii Braşovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern al Carpaţilor Orientali.

La doar 12 km de Braşov, staţiunea Poiana Braşov, parte componentă a municipiului Brasov din punct de vedere administrativ, este amplasată pe versantul nordic al Masivului Postăvaru (vârful Cristianul Mare -1799m), din cadrul Carpaţilor de Curbură, fiind la ora actuală cea cea mai complexă staţiune a sporturilor de iarnă din ţară. Poiana Braşov este încadrată de staţiuni şi cabane turistice situate de-a lungul văii Prahovei şi a Timişului şi în Munţii Bucegi, de asemenea de-a lungul văii Gârbovei, Piatra Mare şi Piatra Craiului.
Format în primele decenii ale secolului al XIII-lea, pe baza evoluţiei unor vechi aşezări româneşti existente pe teritoriul vetrei urbane actuale, Braşovul a devenit oraş înaintea marii năvăliri tătare din 1241. El este menţionat documentar pentru prima oară în 1235 în Catalogus Ninivensis, unde este înscris sub numele de „Corona”.
Braşovul devine încă din secolul al XIV-lea cea mai importantă aşezare din Depresiunea Bârsei şi una dintre cele mai mari localităţi urbane din Transilvania. Treptat, el se defineşte ca un puternic centru de concentrare funcţională sub raportul producţiei meşteşugăreşti, fiind un mare centru comercial, cu un larg hinterland, în care erau cuprinse întinse părţi din Ţara Românească şi Moldova, fiind totodată şi centru cultural.
Până la primul război mondial, în structura funcţională internă a oraşului Braşov se conturează zona de transport şi zonele mixte şi se lărgesc zonele rezidenţiale şi zona culturală, administrativă şi comercială. Între cele două războaie mondiale are loc o dezvoltare cu caracter exploziv a oraşului Braşov, atât în privinţa funcţiilor, a numărului de locuitori (84.557), cât şi în privinţa extinderii în teritoriu. După sfârşitul celui de-al doilea război mondial, odată cu venirea comuniştilor la putere, oraşul Braşov cunoaşte o dezvoltare mai ales industrială, astfel se înregistrează o creştere a populaţiei prin migraţiile de forţă de muncă din diferite zone ale României.

În zilele noastre, putem spune că Braşovul, prin poziţia şi activitatea sa, este un oraş european cu funcţii complexe şi bine definite, mai ales în domeniul turismului, unde deţine o multitudine de obiective, atât antropice cât şi naturale.